1 Martie | Miturile mărțișorului, obiceiuri și tradiții. Semn al sosirii primăverii

1 Martie | Miturile mărțișorului, obiceiuri și tradiții. Semn al sosirii primăverii

Martisorul este un mic obiect de podoaba legat de un snur impletit dintr-un fir alb si unul rosu, care apare in traditia romanilor si a unor populatii invecinate.

Femeile si fetele primesc martisoare si le poarta pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primaverii.

Impreuna cu martisorul, se ofera adesea si flori timpurii de primavara, cea mai reprezentativa fiind ghiocelul.

Alaturi de snur se mai poarta in general simboluri ale norocului, precum trifoi cu patru foi, potcoava, cosar sau inima

In prezent, martisorul este purtat intreaga luna martie, dupa care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede ca aceasta va aduce belsug in casele oamenilor. De asemenea, se spune ca, daca cineva isi pune o dorinta in timp ce atarna martisorul de pom, aceasta se va implini numaidecat. La inceputul lui aprilie, intr-o mare parte a satelor Romaniei si Moldovei, pomii sunt impodobiti de martisoare.

In unele judete ale Romaniei, martisorul este purtat doar primele doua saptamani. In localitatile transilvanene, martisoarele sunt atarnate de usi, ferestre, de coarnele animalelor domestice, intrucat se considera ca astfel se pot speria duhurile rele.

Mituri ale mărțișorului

Tânărul care a salvat Soarele

Un mit povestește cum Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată prea frumoasă. Dar un zmeu a furat-o și a închis-o în palatul lui. Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă și veselie, și lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la luptă dreaptă. Tânărul a învins creatura și a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe Cer și iarăși a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii și-au recăpătat veselia, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinstește memoria tânărului curajos legând cu o ață două flori: una albă, alta roșie. Culoarea roșie simbolizează dragostea pentru frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă simbolizează ghiocelul, prima floare a primăverii.

Lupta primăverii cu iarna

Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieșit la marginea pădurii și a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Ea a hotărât să-l ajute și a început a da la o parte zăpada și a rupe ramurile spinoase. Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat și a chemat vântul și gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a înghețat imediat. Primăvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărțișorului simbolizează sângele ei roșu pe zăpada albă.

Fratele și sora hanului

„Legenda Mărțișorului este foarte veche, datând pentru Bulgari din perioada primului han. Pe când sora sa și fratele său se aflau în prizonierat, hanul le-a trimis un șoim care avea legat un fir de ață albă pentru a-i înștiința că îi va ajuta să evadeze. Cei doi au reușit să fugă, însă în apropiere de malul Dunării, el a fost ucis de urmăritori și ea atunci a dat drumul șoimului care avea legat de picior firul de ață albă înroșit de sângele fratelui său, pentru a-i da de veste hanului despre moartea fratelui. La aflarea veștii, de durere, hanul a poruncit ostașilor să poarte un fir de lână albă și unul de lână roșie pentru a-i feri de necazuri, eveniment care ar fi avut loc la 1 Martie 681.”

Obiceiuri

Un alt obicei care inca se respecta pe 1 martie este alegerea “babelor”. “Babele” reprezinta o traditie pur romaneasca: de pe 1 pana pe 9 martie fiecare isi alege o zi, sau mai bine zis o “baba”, iar, asa cum va fi vremea in acea zi, asa este si firea omului respectiv, spun unii batrani, sau altii spun ca, asa cum este vremea in acea zi, asa va fi si urmatorul an pentru cel care a ales.

Citește și: Babele: Cum să îți alegi baba? Tradiţia spune că aşa cum va fi ziua pe care ți-ai ales-o, aşa o să îți meargă tot anul!

Istoric

Originile mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar prezența sa atât la români cât și la bulgari (sub numele de Martenița) este considerată ca fiind datorată substratului comun daco-tracic, anterior romanizării la primii și slavizării la ultimii, deși legendele populare îi dau alte origini. In mitologia modernă a bulgarilor mărțișorul ar fi legat de întemeierea primului lor hanat la Dunăre, în anul 681, dar numele latin indică altceva. Se mai consideră, de asemenea, că sărbătoarea mărțișorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației. Această dualitate este remarcată în culorile mărțișorului, albul însemnând pace, iar roșu — război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

Related Articles