“Pomenirea Morților” sau “Moșii de iarnă”, tradiții, obiceiuri și pomenire

“Pomenirea Morților” sau “Moșii de iarnă”, tradiții, obiceiuri și pomenire

Pomenirea Morților este o rânduială a Bisericii Ortodoxe Române în care se face pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Aceasta sâmbătă mai este cunoscută în popor și sub denumirea “Moșii de iarnă”.

În  aceasta zi, în Biserica se pomenesc persoanele care nu au avut parte de slujbe rânduite la înmormântare. Pentru că mulți creștini au murit pe neașteptate și fără pregatirea sau fara pocăința necesară, Biserica face mijlocire pentru toți aceștia, ca să se bucure de fericirea veșnică.

Tradiții și obiceiuri

Conform datinilor străvechi, în unele zone ale țării bătrânii povestesc cum sufletele morților vin în această zi pe pământ, în timp ce credincioșii dau de pomană mâncare gătită pentru ca spiritele sa ii ocolească.

Sufletele morților, vin in Sâmbăta Morților să se hrănească cu aburii bucatelor pe care credincioșii le pregătesc.

Rânduiala sau ritualul bisericii prevede ca în fiecare biserică să se oficieze Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiți.

Se aprind lumânări la mormintele rudelor trecute in neființă. Se zice ca este bine să aprinzi cel puțin două, pentru a încălzi sufletele celor trecuți în neființă.

Ce se dă de pomană

De Sâmbătă morților, obiceiul este să se dea de pomană sarmale, plăcintă, vin, colaci, colivă, fructe și lumânări aprinse.

Moșii de iarnă se mai numesc și Moșii de piftii sau Sâmbătă piftiilor. În această zi se dau de pomană piftii. Bătrânii spun că dacă n-ai mancat piftiile în această zi, a doua zi trebuie să le arunci. Altfel vor veni friguri in timpul verii.

Tot pomană se numește și orice faptă de milostenie făcută pentru pomenirea și folosul morților, ca de pildă hainele sau lucrurile care se dau săracilor și care sunt binecuvantate de preot printr-o moliftă deosebită.

Cine poate fi pomenit?

Se pot pomeni toți cei care au murit nedespărțiți de Biserică. Nu pot fi pomeniți cei care au murit în dispreț cunoscut față de Dumnezeu. Precizăm că orice slujbă a Bisericii se săvârșește numai pentru cei care sunt membri ai ei. De aceea nu pot fi pomeniți nici copii morți nebotezați, pentru că ei nu sunt membri ai Bisericii.

Moșii de iarnă

În Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne se face pomenirea morților, pentru că în duminica următoare Biserica a rânduit să se facă pomenire de Înfricoșata Judecată și A doua venire a lui Iisus Hristos.

Pe tot parcursul anului, în spațiul românesc există 20 de zile de Moși. Cuvantul “moși” vine de la “strămoși”, și se referă la persoanele trecute la cele veșnice. Cu apelativul “moși” sunt numiți nu doar morții, ci și principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum și pomenile făcute pentru ei. Din zilele de Moși amintim: “Moșii de primăvară” (de Măcinici), “Moșii de vară” (sâmbăta dinaintea Rusaliilor), “Moșii de toamnă” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), “Moșii de iarnă” (sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).

Sâmbăta, zi de pomenire a celor adormiți

Sfinții Părinți au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiți, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepții adormiți. Pe de altă parte sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua învierii cu trupul. Duminica este numită și ziua a opta, pentru că este ziua începutului fără sfârșit, ea nu va mai fi urmată de alte zile, considerată simbolic a fi eternă.

Related Articles