Memoria noastră! De ce nu avem amintiri de la momentul nașterii și restul copilăriei timpurii

Memoria noastră! De ce nu avem amintiri de la momentul nașterii și restul copilăriei timpurii

“Fericirea este starea naturală a oamenilor buni, pe care ceilalţi o caută, până ajung de-a dreptul nebuni.” – Octav Bibere

Fiecare persoana are propria colectie de amintiri. Insa de ce se estompeaza amintirile? De ce le uitam? Si, mai important, de ce nu avem amintiri din copilaria timpurie?

Care este motivul pentru care nu avem amintiri din copilaria timpurie?

Acest fenomen ciudat este cunoscut sub numele de amnezie din copilarie. Reprezinta incapacitatea adultilor de a debloca anii inaintea varstei de aproximativ 3,5 ani. Aceasta amnezie este putin diferita pentru fiecare om in parte, unii oameni neputand sa isi aduca aminte nimic pana la varsta de sase ani.

Cercetatorii au abordat aceasta chestiune, ajungand la unele rezultate clare. Majoritatea raman insa la fel de vagi ca amintirile. Totusi, exista sugestii care ne indica ce am putea analiza.

La nastere, creierul unui copil contine aproximativ 86 de miliarde de neuroni, aproximativ un sfert din numarul de celule care exista in Calea Lactee. Folosind aceasta masina neuronala, bebelusii consuma informatii, creierul lor formand aproximativ 700-1000 de conexiuni sinaptice noi pe secunda. Este o trasatura incredibila a invatarii si o perioada de dezvoltare rapida. Cu toate acestea, probabil ca aici intervine si problema.

Intr-un experiment destul de simplu, oamenii de stiinta au pus pui de soareci si soareci adulti in custi separate, pe care nu le-au vazut niciodata si care le electrocutau usor picioarele. Ori de cate ori rozatoarele s-au intors in cusca cu socuri electrice usoare, s-a activat un raspuns determinat de frica.

Frica puilor de soareci a inceput sa fie uitata dupa o zi, insa soarecii adulti nu au uitat niciodata. Echipa de specialisti a stimulat neurogeneza, adica formarea de noi neuroni in creier, prin antrenarea soarecilor adulti pe o roata. In acest fel, au putut sa oglindeasca amnezia infantila si in cazul soarecilor adulti. Pentru a verifica daca acest efect este bidirectional, oamenii de stiinta au impiedicat neurogeneza in cazul puilor de soareci prin inginerie genetica si medicamente. In acest fel, soarecii au format amintiri mult mai stabile.

Echipa a mers si mai departe si a introdus o eticheta fluorescenta in celulele creierului nou formate. Acest lucru a dezvaluit un proces interesant – amintirile soarecilor nu au fost inlocuite, ci doar modificate cu noi amintiri.

Cum se traduce acest lucru? Este vorba despre posibilitatea ca amintirile noastre sa nu dispara, ci sa se schimbe intr-un mod care sa le faca inaccesibile. Desigur, trebuie facute studii suplimentare pentru a verifica acest lucru in cazul oamenilor. Aceasta este probabil o piesa a unui puzzle complet, dar un alt studiu asupra memoriei i-a facut pe oamenii de stiinta sa se gandeasca la o alta teorie la fel de convingatoare.

Ca bebelusi, nu avem echipamentul mental necesar pentru a forma amintiri de durata. In mod ironic, una dintre cele mai puternice dovezi ale acestei teorii nu vine de la un copil, ci de la un adult.

Un pacient faimos in varsta de 27 de ani a facut o lobectomie pentru a scapa de convulsiile epileptice, ca urmare a unui accident de bicicleta la varsta de sapte ani. Dupa ce o bucata mare de creier a fost indepartata, acesta nu mai putea sa isi aminteasca evenimentele noi. Atunci cand era intrebat ce s-a intamplat cu o zi in urma, nu isi amintea. In plus, actiunile sale aveau asemanari interesante cu cele ale copiilor, care pot invata informatii noi, dar nu isi pot aminti procesul prin care le-au invatat.

Sunt pierdute amintirile? Sau sunt inaccesibile, iar cheia pentru recuperarea lor a fost pierduta? Cercetatorii nu stiu cu certitudine, dar unii presupun ca amintirile inca exista, dar conexiunile pentru a le accesa au disparut, poate printr-un proces de taiere sinaptica.

Pana acum probabil ca ai observat ca studiul memoriei si in special cel al lipsei memoriei este dificil. Acest lucru este valabil mai ales in lumina recentelor dezvaluiri care arata cat de supus greselilor si erorilor este supus creierul uman.

Si emotiile ar putea juca un rol important. Probabil ca amintirile anterioare au o veridicitate mai putin emotionala decat cele mai tardive, deoarece sugarii nu pot contextualiza semnificatia sau importanta majoritatii amintirilor lor. Primele amintiri care exista sunt adesea caracterizate ca fiind extrem de emotionale.

Related Articles

Bandırma escort Gölmarmara escort Çine escort Fethiye escort Dulkadiroğlu escort Boğazlıyan escort Hayrabolu escort Keçiborlu escort Emirdağ escort Eynesil escort Çan escort Maçka escort Bodrum escort Bayraklı escort Çayırova escort Batman mutlu son